Numele județelor din România

Duminică, 10 Octombrie 2021

   

Ne întrebăm de unde provin numele județelor din România și ce seminifică acestea.
Majoritatea numelor sunt de origine slavă. Denumirile lor au fost date de râurile care le traversează și cetățile acestora.
Numele ”județ”, înseamnă împărțire teritorială, fiind de origine slavonă.
A fost folosit cel mai adesea în Ţara Românească, în timp ce în Moldova termenul sinonim era ”ținut”, iar în Transilvania ”comitat” sau ”district”.

UPDATE

România are în total 41 de jutețe. Mai jos aveți toate județele românești și pe scurt istoria fiecăruia.

Alba

Numele reprezintă o traducere a slavului ”Bălgrad”, numele din trecut al cetății, care înseamnă ”Cetatea Albă”.
Județul Alba ocupă loc 16 ca suprafața teritorială, 6.242 km².

Arad

Numele primit vine de la cetatea Arad (Orod). Proveniența acestuia ar fi fost numele unei persoane care a trăit în anii 1100.
Județul Arad ocupă loc 5 ca suprafața teritorială, 7.754 km².

Argeș

Denumirea sa provine de la râul Argeș. Un citat: ”Vechiul județ al Argeșului își ia numele de la apa care îl străbate în lung, iar numele apei pare a fi o veche moștenire dacică, dacă emendația istoricului Vasile Pârvan, Argessos pentru Ordessos al lui Herodot, e exactă”. Scris de istoricul Constantin Giurescu în volumul ”Istoria României”. Argessos ar fi însemnat strălucitor sau auriu.
Județul Argeș ocupă loc 10 ca suprafața teritorială, 6.826 km².

Bacău

Originele acestui nume pare să fie din maghiarul ”bako”, tradus în ”călău”, potrivit unor istorici.
Județul Bacău ocupă loc 14 ca suprafața teritorială, 6.621 km².

Bihor

Numele său este de origine slavă și română, potrivit istoricului Constantin Giurescu. Ar fi derivat din sârbește (vihor-volbură), dar e posibilă și o etimologie traco-dacică, după numele vechii cetăți Biharea.
Județul Bihor ocupă loc 6 ca suprafața teritorială, 7.544 km².

Bistrița-Năsăud

Originea numelui este slavă. Numele provine de la râul județului care înseamnă ”apă repede”.
Județul Bistrița-Năsăud ocupă loc 26 ca suprafața teritorială, 5.355 km².

Botoșani

Denumirea sa se trage de la târgul medieval Botoșani și al unui boier pe nume Botaș, care a trăit pe aceste meleaguri.
Județul Botoșani ocupă loc 29 ca suprafața teritorială, 4.986 km².

Brașov

Unii istorici spun că Brașovul a fost numit după un râu cu același nume. Fluvium Brassou este atestat într-un document din 1360. Cronicarul Radu Tempea afirma că: ”Brașovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brașovia”.
Județul Brașov ocupă loc 25 ca suprafața teritorială, 5.363 km².

Brăila

Ar fi fost un nume propriu cu origini străvechi, asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Un citat: ”El se datorește vreunui Brăilă (Braie)”, scria Constantin Giurescu.
Județul Brăila ocupă loc 32 ca suprafața teritorială, 4.766 km².

Buzău

Numele provine de la râul Buzău. Unii istorici susțin că numele său are origini dacice.
Județul Buzău ocupă loc 17 ca suprafața teritorială, 6.103 km².

Caraș-Severin

Numele Severin are origini slave și înseamnă ”de la miazănoapte”, scria Constantin Giurescu. Unele etimologii susțin că numele Caraș provine din cuvântul sârbo-croat kraș, ceea ce înseamnă zonă calcaroasă. Alții spun că vine de la râul Caraș. În limba turcă termenul kara înseamnă negru.
Județul Caraș-Severin ocupă loc 3 ca suprafața teritorială, 8.520 km².

Călărași

Sunt două lucruri posibile provinienței acestei denumiri: prima ar fi că punctul de trecere din Imperiul Otoman în Țara Românească era păzit de o căpitănie de călăreți, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Călărașii Vechi, deoarece din acel sat și din oraș erau recrutați pentru armată cei mai buni călăreți.
Județul Călărași ocupă loc 28 ca suprafața teritorială, 5.088 km².

Cluj

Acest județ s-a format în jurul cetății Cluj (Clus), ar fi de origine slavo–română, iar unii istorici susțin că numele provine de la un nume de persoană Cluș.
Județul Cluj ocupă loc 12 ca suprafața teritorială, 6.674 km².

Constanța

Numele provinde de la împăratul Constantin cel Mare (306-337). Sub stăpânirea romană, vechea cetate grecească Tomis de la malul mării a primit numele Constantiana (Constanția), după sora domnitorului. De altfel, Constantin cel Mare și-a botezat după el 4 dintre cei 6 copii. Cele două fiice ale sale au fost numite Constantiana și Helena (după mama împăratului).
Județul Constanța ocupă loc 8 ca suprafața teritorială, 7.071 km².

Covasna

Numele județului are origini slavone, sub denumirea de ”cvaz”, care înseamnă acrișor, referindu-se la gustul apelor minerale din zonă.
Județul Covasna ocupă loc 39 ca suprafața teritorială, 3.710 km².

Dâmbovița

Denumirea provine de la râul Dâmbovița. Un citat: ”Dâmbovița vine de la vechiul slav dâmb, care însemna copac sau ștejar. În limba bulgară dâmbovo este locul unde cresc stejari. Dâmbovița înseamnă deci apă ce curge prin păduri de stejar”, scria Constantin Giurescu.
Județul Dâmbovița ocupă loc 37 ca suprafața teritorială, 4.054 km².

Dolj

Numele său provine din limba slavă care înseamnă ”Jiul de jos”. Potrivit filologului Bogdan P. Hașdeu, cuvântele Jiu și Jelț însemnau pârâu. ”Jelț, această caracteristică denumire curat olteană a păraielor, pe care în deșert o veți căuta în restul Munteniei, în Ardeal sau în Moldova, ne oferă o formă modernizată a cuvântului. Nu mai departe decât în secolul XVI se zicea încă jilț, pe când tot atunci Jiul se chema Jil”, afirma academicianul Bogdan Petriceicu Hașdeu.
Județul Dolj ocupă loc 7 ca suprafața teritorială, 7.414 km².

Galați

Are origine celtică, potrivit unor autori precum Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu. Nicolae Iorga a legat etimologia denumirii de migrația celților.
Județul Galați ocupă loc 34 ca suprafața teritorială, 4.466 km².

Giurgiu

Acest nume ar avea o rezonanță italiană. Se spunea că Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi, care i-ar fi dat numele de San Giorgio (”Sfântul Gheorghe”), după protectorul actualului oraș italian Genova. O altă ipoteză privind originea sa indică faptul că Giurgiu provine de la numele unui cioban care ar fi avut o turmă de oi în zonă însă aceasta n-ar fi decât o legendă.
Județul Giurgiu ocupă loc 40 ca suprafața teritorială, 3.526 km².

Gorj

Numele județului scăldat de apele Jiului, înseamnă ”Jiul de sus”, fiind de origine slavă.
Județul Gorj ocupă loc 21 ca suprafața teritorială, 5.602 km².

Harghița

Originea lui ar proveni din ”har” care înseamnă ”deal” sau ”munte”, în limbile semitice și turcice.
Județul Harghița ocupă loc 13 ca suprafața teritorială, 6.639 km².

Hunedoara

Este menționat pentru prima dată în 1276 și-a luat numele de la cetatea Hunyad (Hungnod). Una dintre ipotezele susținute de istorici este că numele Hunedoara provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. El este compus din atopronimul Hunyad la care care este alăturat ”vár”, ceea ce înseamnă cetate în limba maghiară.
Județul Hunedoara ocupă loc 9 ca suprafața teritorială, 7.063 km².

Ialomița

Acest județ își primește numele de la râul Ialomița. Un citat: ”Ialov în slavonește înseamnă neroditor, nelucrat, de aici s-a format numele Ialovnița, adică apă ce străbate locuri neroditoare, nelucrate, Bărăganul!”, informa autorul volumelor ”Istoria României”.
Județul Ialomița ocupă loc 35 ca suprafața teritorială, 4.453 km².

Iași

Numele său este străvechi și controversat. Un citat: ”Iași poartă un nume străvechiu, acela al alanilor, cărora rușii le-au zis Asi sau Iași. Alanii au fost un popor de origine iraniană, ca sciții și sarmații și au locuit în nordul Mării Negre și în Moldova”, scria Constantn Giurescu.
Județul Iași ocupă loc 23 ca suprafața teritorială, 5.476 km².

Ilfov

Are origini slave, în trecut fiind numit ”Elfov”. Un citat: ”Elha, în vechea slavă, însemna arin. Elhov este, deci, ținut cu arini, ariniș”, informa academicianul Constantin Giurescu.
Județul Ilfov ocupă loc 41 ca suprafața teritorială, 1.583 km².

Maramureș

Numele său provine de la apa Maramureșului, care în documentele din secolul al XIV-lea era numită ”fluvium Maramorosii”. Unii istorici susțin că originea sa este străveche, provevind de la râul Mureș (Maris) și poate fi tradusă „Mureșul Marei”.
Județul Maramureș ocupă loc 15 ca suprafața teritorială, 6.304 km².

Mehedinți

Numele județului însemnă ”cei de la Mehadia, Mehedia”, sufixul arătând locul.
Județul Mehedinți ocupă loc 30 ca suprafața teritorială, 4.933 km².

Mureș

Acesta provine, cel mai probabil, de la cuvântul ”Maris”, termen menționat încă din Antichitate pentru râul care îl traversează. Mureș era cunoscut în Antichitate sub numele Maris și ar fi însemnat hotar, în limba scitică, potrivit istoricului Bogdan Petriceicu Hașdeu.
Județul Mureș ocupă loc 11 ca suprafața teritorială, 6.714 km².

Neamț

A fost numit după târgul sau cetatea Neamțului, are origini slave. Ar fi însemnat ”mut”, un nume pe care slavii l-ar fi dat germanilor a căror limbă nu o înțelegeau.
Județul Neamț ocupă loc 18 ca suprafața teritorială, 5.896 km².

Olt

Numele provine de la râul Olt. Oltul era cunoscut sub numele de Alutus, încă din secolul III îHr, scria academicianul Bogdan Petriceicu Hașdeu. ”Anteroman și chiar antetracic, deoarece pe la anul 250 înainte de Crist, când citim deja pe Alutus în poetul roman Neviu, în munţii Ţărei Româneşti locuia încă neamul scitic al agatârșilor, dacii lui Berebist pătrunzînd aci abia sub Cezar, să ne întrebăm acuma: ce însemnează cuvântul Olt? Cel întâi cunoscut din toate metalele – zice un chimist – a fost aurul. La sciți aurul chemându-se alt, același termen pentru același lucru cât să fi avut și agatârșii. Iacă de unde provine anticul nume anteroman și antedacic al porțiunii superioare a Oltului: Alutus”, scria istoricul.
Județul Olt ocupă loc 22 ca suprafața teritorială, 5.498 km².

Prahova

Numele său provine de la râul Prahova. Și el este de origine slavă, spun istoricii. ”Prah a dat în românește praf. Prahova în bulgară înseamnă loc prăfos sau râul ale cărui maluri au praf, au nisip fin”, scria istoricul Constantin Giurescu.
Județul Prahova ocupă loc 33 ca suprafața teritorială, 4.716 km².

Sălaj

A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul comitatelor Solnocul de mijloc și Crasna. Numele are origini maghiare, însemnând așezare.
Județul Timiș ocupă loc 38 ca suprafața teritorială, 3.864 km².

Satu Mare

Numele ar avea origini germane, potrivit unor autori, fiind derivat de la ”Satmar”, care, la rândul lui, provine de la numele Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în secolul al XI-lea.
Județul Satu Mare ocupă loc 36 ca suprafața teritorială, 4.418 km².

Sibiu

Numele județului vine din latinescul Cibiensis–Cibinium, iar denumirea are aproape 1.000 de ani. Județul a preluat actualul nume după Marea unire din 1918. ”Denumirea are aproape 1.000 de ani”.
Județul Sibiu ocupă loc 24 ca suprafața teritorială, 5.432 km².

Suceava

Provine din limba slavă, care înseamnă ”sinuos, cu cotituri, încovoiat”, scrie Constantin Giurescu.
Județul Suceava ocupă loc 2 ca suprafața teritorială, 8.553 km².

Teleorman

Numele provine fie din limba turcă, fie de la cumani sau pecengi (popoare seminomade provenite din Asia), potrivit istoricilor. Un citat: ”Numele însuși de Teleorman înseamnă în vechea turcă pădure mare sau pădure nebună, o dovadă de codri cei întinși care acopereau odinioară ținutul Teleormanului și care astăzi au fost tăiați aproape în întregime”, scria istoricul Constantin Giurescu.
Județul Teleorman ocupă loc 19 ca suprafața teritorială, 5.790 km².

Timiș

Denumrea sa provine de la râul Timiș, menţionat în Antichitate ca ”Tibissus”. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil că numele râului vine din limba dacă: thibh-isjo (în traducere mlaștinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și Tamiș. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, ne germani prin Temesch și de români prin Timiș. În perioada romană Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.
Județul Timiș ocupă loc 1 ca suprafața teritorială, 8.697 km².

Tulcea

Este de origine turcă și este comparat cu orașul Tulcin din Transnistria.
Județul Timiș ocupă loc 4 ca suprafața teritorială, 8.499 km².

Vaslui

Alexandru Philippide susținea că originea denumirii ”Vaslui” este cumană. Rădăcina ”vas” ar însemna ”zonă împădurită”, deci Vasluiul însemna pentru cumani ”râul care curge între păduri”.
Județul Vaslui ocupă loc 27 ca suprafața teritorială, 5.318 km².

Vâlcea

Își are originea, potrivit unor istorici, dintr-o veche denumire slavă ”valk”, ce ar fi însemnat ”lup”. Astfel județul ar desemna ținutul sau țara lupilor. Alți cercetători au susținut că Vâlcea și-ar fi avut originea de la numele unui cneaz medieval al zonei, Farcaș, care în maghiară ar semna, de asemenea, lup.
Județul Vâlcea ocupă loc 20 ca suprafața teritorială, 5.765 km².

Vrancea

Numele este de origine slavă, care înseamnă ”Țara corbilor” sau ”ţara neagră” pentru pădurile de brad. Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, originea numelui ”Vrancea” ar fi traco-dacică și ar proveni de la cuvântul ”vrana”, care se traduce ca ”pădure” sau ”munte”, ori poate de la cuvântul sanscrit ”vran”, însemnând ”munte”.
Județul Vrancea ocupă loc 31 ca suprafața teritorială, 4.857 km².

 

Website oficial: www.orangehub.ro
Facebook: Photography orangehub.ro

Citește și alte articole aici
-> Blogul lui cocktail

 

Mai jos vă prezint imaginile cu județele.

       

Ai ceva de spus despre acest articol?
Dacă nu vrei să-ți apară Comment-ul și pe Facebook atunci debifează căsuța "Post to Facebook".