România are în total 41 de jutețe. Mai jos aveți toate județele românești și pe scurt istoria fiecăruia.
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Alba |
Alba Iulia |
Locul 16 |
Numele reprezintă o traducere a slavului ”Bălgrad”, numele din trecut al cetății, care înseamnă ”Cetatea Albă”.
Județul Alba ocupă loc 16 ca suprafața teritorială, 6.242 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Arad |
Arad |
Locul 5 |
Numele primit vine de la cetatea Arad (Orod). Proveniența acestuia ar fi fost numele unei persoane care a trăit în anii 1100.
Județul Arad ocupă loc 5 ca suprafața teritorială, 7.754 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Argeș |
Pitești |
Locul 10 |
Denumirea sa provine de la râul Argeș. Un citat: ”Vechiul județ al Argeșului își ia numele de la apa care îl străbate în lung, iar numele apei pare a fi o veche moștenire dacică, dacă emendația istoricului Vasile Pârvan, Argessos pentru Ordessos al lui Herodot, e exactă”. Scris de istoricul Constantin Giurescu în volumul ”Istoria României”. Argessos ar fi însemnat strălucitor sau auriu.
Județul Argeș ocupă loc 10 ca suprafața teritorială, 6.826 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Bacău |
Bacău |
Locul 14 |
Originele acestui nume pare să fie din maghiarul ”bako”, tradus în ”călău”, potrivit unor istorici.
Județul Bacău ocupă loc 14 ca suprafața teritorială, 6.621 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Bihor |
Oradea |
Locul 6 |
Numele său este de origine slavă și română, potrivit istoricului Constantin Giurescu. Ar fi derivat din sârbește (vihor-volbură), dar e posibilă și o etimologie traco-dacică, după numele vechii cetăți Biharea.
Județul Bihor ocupă loc 6 ca suprafața teritorială, 7.544 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Bistrița-Năsăud |
Bistrița |
Locul 26 |
Originea numelui este slavă. Numele provine de la râul județului care înseamnă ”apă repede”.
Județul Bistrița-Năsăud ocupă loc 26 ca suprafața teritorială, 5.355 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Botoșani |
Botoșani |
Locul 29 |
Denumirea sa se trage de la târgul medieval Botoșani și al unui boier pe nume Botaș, care a trăit pe aceste meleaguri.
Județul Botoșani ocupă loc 29 ca suprafața teritorială, 4.986 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Brașov |
Brașov |
Locul 25 |
Unii istorici spun că Brașovul a fost numit după un râu cu același nume. Fluvium Brassou este atestat într-un document din 1360. Cronicarul Radu Tempea afirma că: ”Brașovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brașovia”.
Județul Brașov ocupă loc 25 ca suprafața teritorială, 5.363 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Brăila |
Brăila |
Locul 32 |
Ar fi fost un nume propriu cu origini străvechi, asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Un citat: ”El se datorește vreunui Brăilă (Braie)”, scria Constantin Giurescu.
Județul Brăila ocupă loc 32 ca suprafața teritorială, 4.766 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Buzău |
Buzău |
Locul 17 |
Numele provine de la râul Buzău. Unii istorici susțin că numele său are origini dacice.
Județul Buzău ocupă loc 17 ca suprafața teritorială, 6.103 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Caraș-Severin |
Reșița |
Locul 3 |
Numele Severin are origini slave și înseamnă ”de la miazănoapte”, scria Constantin Giurescu. Unele etimologii susțin că numele Caraș provine din cuvântul sârbo-croat kraș, ceea ce înseamnă zonă calcaroasă. Alții spun că vine de la râul Caraș. În limba turcă termenul kara înseamnă negru.
Județul Caraș-Severin ocupă loc 3 ca suprafața teritorială, 8.520 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Călărași |
Călărași |
Locul 28 |
Sunt două lucruri posibile provinienței acestei denumiri: prima ar fi că punctul de trecere din Imperiul Otoman în Țara Românească era păzit de o căpitănie de călăreți, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Călărașii Vechi, deoarece din acel sat și din oraș erau recrutați pentru armată cei mai buni călăreți.
Județul Călărași ocupă loc 28 ca suprafața teritorială, 5.088 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Cluj |
Cluj-Napoca |
Locul 12 |
Acest județ s-a format în jurul cetății Cluj (Clus), ar fi de origine slavo–română, iar unii istorici susțin că numele provine de la un nume de persoană Cluș.
Județul Cluj ocupă loc 12 ca suprafața teritorială, 6.674 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Constanța |
Constanța |
Locul 8 |
Numele provinde de la împăratul Constantin cel Mare (306-337). Sub stăpânirea romană, vechea cetate grecească Tomis de la malul mării a primit numele Constantiana (Constanția), după sora domnitorului. De altfel, Constantin cel Mare și-a botezat după el 4 dintre cei 6 copii. Cele două fiice ale sale au fost numite Constantiana și Helena (după mama împăratului).
Județul Constanța ocupă loc 8 ca suprafața teritorială, 7.071 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Covasna |
Sfântu-Gheorghe |
Locul 39 |
Numele județului are origini slavone, sub denumirea de ”cvaz”, care înseamnă acrișor, referindu-se la gustul apelor minerale din zonă.
Județul Covasna ocupă loc 39 ca suprafața teritorială, 3.710 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Dâmbovița |
Târgoviște |
Locul 37 |
Denumirea provine de la râul Dâmbovița. Un citat: ”Dâmbovița vine de la vechiul slav dâmb, care însemna copac sau ștejar. În limba bulgară dâmbovo este locul unde cresc stejari. Dâmbovița înseamnă deci apă ce curge prin păduri de stejar”, scria Constantin Giurescu.
Județul Dâmbovița ocupă loc 37 ca suprafața teritorială, 4.054 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Dolj |
Craiova |
Locul 7 |
Numele său provine din limba slavă care înseamnă ”Jiul de jos”. Potrivit filologului Bogdan P. Hașdeu, cuvântele Jiu și Jelț însemnau pârâu. ”Jelț, această caracteristică denumire curat olteană a păraielor, pe care în deșert o veți căuta în restul Munteniei, în Ardeal sau în Moldova, ne oferă o formă modernizată a cuvântului. Nu mai departe decât în secolul XVI se zicea încă jilț, pe când tot atunci Jiul se chema Jil”, afirma academicianul Bogdan Petriceicu Hașdeu.
Județul Dolj ocupă loc 7 ca suprafața teritorială, 7.414 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Galați |
Galați |
Locul 34 |
Are origine celtică, potrivit unor autori precum Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu. Nicolae Iorga a legat etimologia denumirii de migrația celților.
Județul Galați ocupă loc 34 ca suprafața teritorială, 4.466 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Giurgiu |
Giurgiu |
Locul 40 |
Acest nume ar avea o rezonanță italiană. Se spunea că Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi, care i-ar fi dat numele de San Giorgio (”Sfântul Gheorghe”), după protectorul actualului oraș italian Genova. O altă ipoteză privind originea sa indică faptul că Giurgiu provine de la numele unui cioban care ar fi avut o turmă de oi în zonă însă aceasta n-ar fi decât o legendă.
Județul Giurgiu ocupă loc 40 ca suprafața teritorială, 3.526 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Gorj |
Târgu-Jiu |
Locul 21 |
Numele județului scăldat de apele Jiului, înseamnă ”Jiul de sus”, fiind de origine slavă.
Județul Gorj ocupă loc 21 ca suprafața teritorială, 5.602 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Harghița |
Miercurea-Ciuc |
Locul 13 |
Originea lui ar proveni din ”har” care înseamnă ”deal” sau ”munte”, în limbile semitice și turcice.
Județul Harghița ocupă loc 13 ca suprafața teritorială, 6.639 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Hunedoara |
Deva |
Locul 9 |
Este menționat pentru prima dată în 1276 și-a luat numele de la cetatea Hunyad (Hungnod). Una dintre ipotezele susținute de istorici este că numele Hunedoara provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. El este compus din atopronimul Hunyad la care care este alăturat ”vár”, ceea ce înseamnă cetate în limba maghiară.
Județul Hunedoara ocupă loc 9 ca suprafața teritorială, 7.063 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Ialomița |
Slobozia |
Locul 35 |
Acest județ își primește numele de la râul Ialomița. Un citat: ”Ialov în slavonește înseamnă neroditor, nelucrat, de aici s-a format numele Ialovnița, adică apă ce străbate locuri neroditoare, nelucrate, Bărăganul!”, informa autorul volumelor ”Istoria României”.
Județul Ialomița ocupă loc 35 ca suprafața teritorială, 4.453 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Iași |
Iași |
Locul 23 |
Numele său este străvechi și controversat. Un citat: ”Iași poartă un nume străvechiu, acela al alanilor, cărora rușii le-au zis Asi sau Iași. Alanii au fost un popor de origine iraniană, ca sciții și sarmații și au locuit în nordul Mării Negre și în Moldova”, scria Constantn Giurescu.
Județul Iași ocupă loc 23 ca suprafața teritorială, 5.476 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Ilfov |
București |
Locul 41 |
Are origini slave, în trecut fiind numit ”Elfov”. Un citat: ”Elha, în vechea slavă, însemna arin. Elhov este, deci, ținut cu arini, ariniș”, informa academicianul Constantin Giurescu.
Județul Ilfov ocupă loc 41 ca suprafața teritorială, 1.583 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Maramureș |
Baia-Mare |
Locul 15 |
Numele său provine de la apa Maramureșului, care în documentele din secolul al XIV-lea era numită ”fluvium Maramorosii”. Unii istorici susțin că originea sa este străveche, provevind de la râul Mureș (Maris) și poate fi tradusă „Mureșul Marei”.
Județul Maramureș ocupă loc 15 ca suprafața teritorială, 6.304 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Mehedinți |
Drobeta Turnu Severin |
Locul 30 |
Numele județului însemnă ”cei de la Mehadia, Mehedia”, sufixul arătând locul.
Județul Mehedinți ocupă loc 30 ca suprafața teritorială, 4.933 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Mureș |
Târgu Mureș |
Locul 11 |
Acesta provine, cel mai probabil, de la cuvântul ”Maris”, termen menționat încă din Antichitate pentru râul care îl traversează. Mureș era cunoscut în Antichitate sub numele Maris și ar fi însemnat hotar, în limba scitică, potrivit istoricului Bogdan Petriceicu Hașdeu.
Județul Mureș ocupă loc 11 ca suprafața teritorială, 6.714 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Neamț |
Piatra Neamț |
Locul 18 |
A fost numit după târgul sau cetatea Neamțului, are origini slave. Ar fi însemnat ”mut”, un nume pe care slavii l-ar fi dat germanilor a căror limbă nu o înțelegeau.
Județul Neamț ocupă loc 18 ca suprafața teritorială, 5.896 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Olt |
Slatina |
Locul 22 |
Numele provine de la râul Olt. Oltul era cunoscut sub numele de Alutus, încă din secolul III îHr, scria academicianul Bogdan Petriceicu Hașdeu. ”Anteroman și chiar antetracic, deoarece pe la anul 250 înainte de Hristos, când citim deja pe Alutus în poetul roman Neviu, în munţii Ţărei Româneşti locuia încă neamul scitic al agatârșilor, dacii lui Berebist pătrunzînd aci abia sub Cezar, să ne întrebăm acuma: ce însemnează cuvântul Olt? Cel întâi cunoscut din toate metalele – zice un chimist – a fost aurul. La sciți aurul chemându-se alt, același termen pentru același lucru cât să fi avut și agatârșii. Iacă de unde provine anticul nume anteroman și antedacic al porțiunii superioare a Oltului: Alutus”, scria istoricul.
Județul Olt ocupă loc 22 ca suprafața teritorială, 5.498 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Prahova |
Ploiești |
Locul 33 |
Numele său provine de la râul Prahova. Și el este de origine slavă, spun istoricii. ”Prah a dat în românește praf. Prahova în bulgară înseamnă loc prăfos sau râul ale cărui maluri au praf, au nisip fin”, scria istoricul Constantin Giurescu.
Județul Prahova ocupă loc 33 ca suprafața teritorială, 4.716 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Sălaj |
Zalău |
Locul 38 |
A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul comitatelor Solnocul de mijloc și Crasna. Numele are origini maghiare, însemnând așezare.
Județul Timiș ocupă loc 38 ca suprafața teritorială, 3.864 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Satu Mare |
Satu Mare |
Locul 36 |
Numele ar avea origini germane, potrivit unor autori, fiind derivat de la ”Satmar”, care, la rândul lui, provine de la numele Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în secolul al XI-lea.
Județul Satu Mare ocupă loc 36 ca suprafața teritorială, 4.418 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Sibiu |
Sibiu |
Locul 24 |
Numele județului vine din latinescul Cibiensis–Cibinium, iar denumirea are aproape 1.000 de ani. Județul a preluat actualul nume după Marea unire din 1918. ”Denumirea are aproape 1.000 de ani”.
Județul Sibiu ocupă loc 24 ca suprafața teritorială, 5.432 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Suceava |
Suceava |
Locul 2 |
Provine din limba slavă, care înseamnă ”sinuos, cu cotituri, încovoiat”, scrie Constantin Giurescu.
Județul Suceava ocupă loc 2 ca suprafața teritorială, 8.553 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Teleorman |
Alexandria |
Locul 19 |
Numele provine fie din limba turcă, fie de la cumani sau pecengi (popoare seminomade provenite din Asia), potrivit istoricilor. Un citat: ”Numele însuși de Teleorman înseamnă în vechea turcă pădure mare sau pădure nebună, o dovadă de codri cei întinși care acopereau odinioară ținutul Teleormanului și care astăzi au fost tăiați aproape în întregime”, scria istoricul Constantin Giurescu.
Județul Teleorman ocupă loc 19 ca suprafața teritorială, 5.790 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Timiș |
Timișoara |
Locul 1 |
Denumirea sa provine de la râul Timiș, menţionat în Antichitate ca
”Tibissus”. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil că numele râului vine din limba dacă: thibh-isjo (în traducere mlaștinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și Tamiș. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, ne germani prin Temesch și de români prin Timiș. În perioada romană Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.
Județul Timiș ocupă loc 1 ca suprafața teritorială, 8.697 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Tulcea |
Tulcea |
Locul 4 |
Este de origine turcă și este comparat cu orașul Tulcin din Transnistria.
Județul Timiș ocupă loc 4 ca suprafața teritorială, 8.499 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Vaslui |
Vaslui |
Locul 27 |
Alexandru Philippide susținea că originea denumirii ”Vaslui” este cumană. Rădăcina ”vas” ar însemna ”zonă împădurită”, deci Vasluiul însemna pentru cumani ”râul care curge între păduri”.
Județul Vaslui ocupă loc 27 ca suprafața teritorială, 5.318 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Vâlcea |
Râmnicu Vâlcea |
Locul 20 |
Își are originea, potrivit unor istorici, dintr-o veche denumire slavă ”valk”, ce ar fi însemnat ”lup”. Astfel județul ar desemna ținutul sau țara lupilor. Alți cercetători au susținut că Vâlcea și-ar fi avut originea de la numele unui cneaz medieval al zonei, Farcaș, care în maghiară ar semna, de asemenea, lup.
Județul Vâlcea ocupă loc 20 ca suprafața teritorială, 5.765 km².
|
Reședință |
Suprafața
Teritorială |
Vrancea |
Focșani |
Locul 31 |
Numele este de origine slavă, care înseamnă ”Țara corbilor” sau ”ţara neagră” pentru pădurile de brad. Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, originea numelui ”Vrancea” ar fi traco-dacică și ar proveni de la cuvântul ”vrana”, care se traduce ca ”pădure” sau ”munte”, ori poate de la cuvântul sanscrit ”vran”, însemnând ”munte”.
Județul Vrancea ocupă loc 31 ca suprafața teritorială, 4.857 km².
Website oficial: www.orangehub.ro
Facebook: Photography orangehub.ro
Citește și alte articole aici
-> Blogul lui cocktail
Câteva imagini istorice
|